
|
Ploaia cade,
gerul o transformă
în gheață,
așa cum pe față
încremenesc lacrimile.
Lacrimi de iubire
Ce, în neștire,
își târâie sclipirea
printre formele feței.
Străzile strălucesc
sub ploaia măruntă.
În strălucirea lor,
Și a stelelor,
Văd ochii ei,
ce plâng
odată cu ai mei...
|
|
|
30 Ianuarie 1998 |
|
 |
 |
|